Dihorul european

Se intalneste in Europa.

Dihorul european are peri lungi galbeni-inchis, pana la negri cu blana de dedesubt crem sau galbena si cu o masca pe fata.

Corpul este lung si sinuos.

Potârnichea are lungimea totala a corpului de 310-330 mm, lungimea aripii de 148-162mm, lungimea cozii de 80-95mm,anvergura de 510-535mm. Greutatea variaza dupa anotimpuri, toamna 350-400g scazând sensibil iarna.

Culoarea generala a penajului este cenusie, iar culoarea roscata a capului si gusei se gaseste la ambele sexe. Masculul prezinta pe abdomen pene de culoare brun-castanie asezate in forma unei potcoave. Aceasta potcoava exista si la femele, mai putin pronuntata. La majoritatea femelelor, exista deasupra ochiului sau pe crestetul capului o pata deschisa, care la mascul lipseste, acesta având capul de culoare roscata.

Potârnichea este foarte fidela locului de trai, fiecare stol având un câmp de miscare limitat (500m), zona care creste la 1-2 km numai iarna.

Cuibul pentru clocit îl face pe sol, intr-o adâncitura naturala si adapostita, larga de 12-15cm si adânca de 5-8cm, pe care o captuseste cu iarba uscata si fulgi. Ouatul are loc in aprilie, intr-un cuib putându-se gasi 10-15 oua, uneori chiar mai multe. Ouale sunt mici, lungi de circa 3,5cm, de culoarea smântânii mergând pana la tonuri de brun-deschis, uneori si cu nuante rosii. Durata incubatiei este de 24-25 zile si începe imediat dupa terminarea pontei.

Puii parasesc cuibul imediat ce se usuca si se

Dusmanii principali sunt ciorile, cotofenele, dihorii, câinii si pisicile hoinare, ulii etc.

Masculul mai este denumit si cocos de fazan, iar femela fazanita sau gaina de fazan.

Fazanul este de culoare verde închisa pe cap si gat, batând spre albastru metalic, in rest fondul este rosu-închis, aripile brun-verzui,coada este cu dungi transversale închise.

Fazanul comun are lungimea totala de 80cm, din care coada este 42cm. Greutatea masculului este de 1-1,5kg (întreg), variind in functie de vârsta si de starea fizica intr-un anumit moment. Fazanita este mai mica in greutate.

Glasul cocosului este un tipat strident, pe care îl scoate seara când se urca in arbori sa doarma, in zori când coboara si in caz de pericol.

Maturitatea sexuala la fazan este la 10 luni si împerecherea poate avea loc in martie, îndata ce vremea este calda. În timpul împerecherii gainile sunt cele care se aduna in jurul cocosului, având loc si aici lupte cu rivalii.

Fazanul are multi dusmani si nu stie cum sa se apere de acestia: pisicile hoinare si câinii vagabonzi, cotofenele si ciorile le consuma ouale, vulpea, dihorul, viezurele, pisica salbatica, nevastuica, chiar si ariciul si mistretul îi manânca ouale si puii, dintre pasari rapitoare cea mai periculoasa fiind uliul porumbar.

Raspândit în toata zona temperata a Europei si Asiei. La noi destul de comun, prin clai de grâu, gramezi de lemne, ruine, magazii de cereale, etc. Foloseste si vizuinile vulpilor sau ale iepurilor de casa. Predominant nocturn. Se hraneste cu gaini, porumbei, oua, sopârle, serpi, broaste, pesti.

Capul + trunchiul 35-38 (45) cm; coada (12) 15-19 cm; greutatea 0,7-1,3 kg. Blana pe spate cafenie-castanie întunecat uniform si pe mijlocul lui o dunga slaba roscata-cafenie; pe laturi galbuie.

Barbia si vârful botului dihorului de casa sunt alb-galbui. Nasul este  închis la culoare. În urma ochilor, o pata alba-galbuie, slab delimitata, care se continua în urma urechilor si o dunga stearsa de aceeasi culoare. Urechile cafenii cu margini albe. Mustatile lungi, negre-cafenii. Culoarea variaza de la individ la individ. Foarte rar se întâlnesc dihori complet albi sau galbeni.

Împerecherea prin februarie-martie. Femela naste, dupa 6 saptamâni, 3-6 pui, orbi, care vad dupa 14 zile.Vânatoare 15 septembrie – 31 martie.

Daca doriti sa aflati mai multe informatii puteti accesa si urmatorul link.

Ei traiesc pana la varsta de 10-12 ani. Chiar daca au dintii ascutiti si pot devenii agresivi, dihorii pot fi dresati de mici sa nu muste, exact cum se educa si cateii.

Mirosul dihorului nu este nici el o problema foarte mare, dcaa este spalat, dihorul se pastreaza curat.

Daca alegeti sa aveti un dihor ca animal de casa, sigur nu veti regreta, pentru va fi un animal de companie special, un adevarat membru al familiei.

Denumiri straine: engl. poleeat; fr. putoi?; germ. lttis; it. pUzzola; sp. turdn. Din punct de vedere sistematic, dihorii fac parte din familia Musle-lidae, alaturi de hermeline, nevastuici, nurci, jderi, viezuri si vidre. Dihorii dorm aproximativ 18 ore si incep sa fie activi seara. Incapatanati si foarte inteligenti, dihori sunt de marimea unui porcusor de Guineea si poate fi domesticit destul de usor folosind hrana drept recompensa.

Dihorii sunt intalniti in tinutul Wales, dar a disparut de pe restul teritoriului Marii Britanii. Sunt larg raspanditi in mai tot restul Europei. Blana lor e castanie pe spate, aproape neagra pe burta, iar pe gat si coaste are un abur mai deschis. Dihorii sunt animale foarte jucause. Se imperecheaza primavara, in lunile martie-aprilie, iar dupa o gestatie de 41—42 zile, femela fata 4—6 pui lipsiti de vedere pina la varsta de 14 zile.

Speranta de viata: Dihorii traiesc intre 6 si 8 ani, unii au ajuns chiar pana la 12 ani.

Cuvinte cheie: dihori, animale de casa, animale de companie, Animale salbatice

Mai este cunoscut sub numele de dihor puturos. Denumirea stiintifica este Muslela putorius putorius, Linne, 1758. Vechea denumire stiintifica era Puiorius putorius, Schapp, 1963. Denumiri straine: engl. poleeat; fr. putoi?; germ. lttis; it. pUzzola; sp. turdn. Din punct de vedere sistematic, dihorii fac parte din familia Musle-lidae, alaturi de hermeline, nevastuici, nurci, jderi, viezuri si vidre.

Dihorii dorm aproximativ 18 ore si incep sa fie activi seara.
Citeste continuarea articolului….

Filmulete cu animale

Cele mai veninoase 6 animale din lume

Viespea de mare (Box Jellyfish)
Specie de meduza care traieste in apele tropicale Australiene.Am aflat ca cel mai veninos animal, capabil sa omoare instantaneu, este o meduza. O arma mortala se afla ascunsa in cel mai fragil invelis.
Tentaculele sale sunt inzestrate cu peste 5.000 de celule veninoase, iar contactul acestora cu corpul uman este fatal. Veninul viespei de mare este cardiotoxic si neuro-toxic.
citeste tot articolul

Rezervatia naturala Cheile Turzii – jud. Cluj

Din anul 1938 zona a fost declarată rezervatie naturala.Cheile Turzii reprezinta una dintre cele mai cunoscute atractii turistice din Romania.Privelistea, peretii înalti de stanca, vegetatia si fauna sunt cu totul deosebite si de neuitat.

Vegetatie si fauna.
Leurda, stanjenelul, stanjenelul pestrit si diferitele specii de ferigi sunt plantele tipice ale rezervatiei.
Dintre plantele protejate ale rezervatiei amintim urmatoarele specii: carcelul, ceapa ciorii din cheie, tisa .
Fauna tinutului este si ea foarte diversa, putem întalni fluturele de stanca, acvila de munte, vulpea , pisica salbatica si dihorul.

Rezervatia botanica de la Suatu – jud. Cluj

Este una din cele mai frumoase si mai complexe gradini botanice din sud-estul Europei. A fost infiintata in anul 1920 de catre profesorul universitar Alexandru Borza.
Asezata in partea de sud a orasului, la o altitudine de 400-410 m, gradina se intinde pe 14 ha. Toata aceasta suprafata este accidentata, constituind un cadrul propice celor mai variate peisaje. In cuprinsul acestui muzeu al naturii, arborii si plantele specifice tuturor
continentelor gasesc conditii optime de dezvoltare. Piriul Tiganilor imparte gradina in doua parti aproape egale, brazdate de cei trei afluenti ai sai, adaugind astfel o nota finala farmecului si pitorescului acestui loc.

Rezervatia Lacul Stiucii – jud. Cluj

Lacul Stiucilor, impreuna cu stufarisul inconjurator si cel dezvoltat pe vaile afluente, constituie un complex de ecosisteme caracteristice zonelor umede,
intins pe o suprafata de aproximativ 120 ha.Lacul Stiucilor are trei caracteristici principale:

-in prezent este singurul lac natural din Transilvania, care nu a suferit nici o influenta negativa semnificativa umana

-este cel mai adanc lac natural dulce din interiorul tarii, profunzimea sa ajungand la circa 10 m

-este singurul lac interior din Campia Transilvaniei pe care se dezvolta plauri (formatiuni de stuf plutitor), la fel ca in Delta Dunarii.

Rezervatia ornitologica “Lacul si Valea Legii” – jud. Cluj

Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii in anul 1967.
Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase acoperite de sulf.

Rezervatia naturala Padurea Troianu

In ceea ce priveste padurea Troianu, aceasta se vrea declarata rezervatie naturala pentru ocrotirea speciei de bujor romanesc, specie inclusa în Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania.