Porumbei voiajori
By admin | January 7, 2008 | 1,487 vizualizari
Porumbelul (Columba palumbus) este o pasăre din familia Columbidae. Este pasărea cea mai larg răspândită în Europa. Corpul porumbelului are formă de fus, aerodinamică. Pe corp are pene, fulgi şi puf produse de piele. Penele au rădăcina înfiptă in piele. Fulgii sunt mai scurţi, au axa mai flexibilă şi acoperă tot corpul. Capul este mic, rotund, mobil şi are în partea anterioară ciocul ormat din maxilare alungite, fără dinţi şi acoperite cu materie cornoasă. Porumbelul este o pasăre bună zburătoare.
Zborul este înlesnit de oasele porumbelului, subţiri şi pline cu aer. Ele se numesc oase pneumatice. Porumbelul se hrăneşte cu seminţe, pe care le apucă cu ciocul şi le înghite. Porumbelul respiră prin plămâni, care sunt în legătură cu 9 saci aerieni de la care pronesc ramificaţii care ajung la oase. Porumbeii trăiesc în perechi. Ei construiesc cuibul in care, după fecundaţia internă, femelele depun ouă. Acestea sunt clocite de amândoi, pe rând.
Din ouă ies puii golaşi, neputincioşi, cu ochii închişi, care nu por zbura. Sunt hrăniţi cu un lichid alb, secretat de guşa porumbiţei, până când se pot hrăni singuri cu grăunţe. Există diferite rase de porumbei : Voiajor, Cavaler, Coadă de Păun etc. Porumbeii domestici îşi au originea în porumbeii sălbatici. Porumbeii de rasa sunt crescuti in porumbare special amenajate in podul caselor, sau in porumbarii construite in gradini sau curti, numite porumbare-voliere.
Porumbaria asezata cu fata spre nord este friguroasa, cea mai buna asezare fiind spre est sau sud-est, deoarece permite patrunderea razelor solare in interior aproape tot timpul zilei. Pentru porumbeii voiajori (postasi sau mesageri), amenajarile variaza in functie de marimea crescatoriei, de la voliere mici de 1-4 perechi. Porumbelul este o pasare granivora, acest lucru insemnand ca prefera semintele si boabele de cereale, leguminoase si oleaginoase, in speta amestecuri de porumb, grau, orz, orzoaica, mei, mazare si floarea soarelui, in proportii diferite in functie de sezon, rasa, utilitate, stare fiziologica.
Bibliografie: Wikipedia
Cuvinte cheie: despre porumbei, hranirea porumbeilor , caracteristici specii porumbei
(No Ratings Yet)Topics: Pasari | No Comments »
Fazanii
By admin | January 6, 2008 | 1,569 vizualizari
Specii. A. Fazanii de vanatoare: Fazanul comun de vânatoare, Fazanul negru, Fazanul verde, Fazanul mongol, Fazanul chinezesc gulerat, Fazanul de Formoza.
B. Fazanii de decor: Fazanul auriu, Fazanul regal. Diferentierea dintre mascul si femela este foarte pronuntata la fazanul salbatic. Masculul este de culoare verde sau albastru închis, penajul capului având tente metalice stralucitoare, cu smocuri ridicate bine pronuntate, penele capului fiind asemanatoare unor cornite. Pieptul are culoarea rosiatica a cuprului, cu o stralucire înspre albastru-violet. Partea superioara a spatelui are culoarea rosiatica a cuprului, înspre un rosu auriu iar partea inferioara si penele exterioare ale aripilor sunt de o culoare ocru deschis. Coloritul femelelor este maroniu deschis, cu nuante gri închis în regiunea capului, gâtului si pe partile laterale ale pieptului.
Hranire. Hrana fazanului este foarte diversificata – de la insecte , larve , oua de furnici , paienjeni , sopirle , etc pina la boabe de orice fel , fructe , seminte suculente , etc . Fazanul are o multime de dusmani naturali – incepind cu rapitoarele mici ( jder , pisica salbatica , etc ) si pina la vulpe , sacal , cainii hoinari , etc .
Maladiile fazanilor. Fazanii, ca şi celelalte păsări, pot fi victimele unor boli de origine foarte variate. Acestea pot fi clasificate prin prisma cauzelor care stau la baza producerii lor: 1. Maladiile determinate de lipsa anumitor elemente – aşa-numitele maladii de carenţă – sunt produse de o alimentaţie prea puţin variată şi care conţine prea puţine substanţe vegetale proaspete. Exemplu de aceste boli sunt rahitismul şi avitaminozele. 2. Maladiile datorate absorbţiei elementelor dăunătoare, adică intoxicaţiile şi autointoxicaţiile. 3. Maladiile produse de acţiunea elementelor vii: parazitozele (de origine animală şi vegetală), care pot fi interne sau externe. 
Fazanul salbatic are o lungime totala medie de 85-100cm. Coada are o lungime de 45-50cm si este compusa din 18 pene ascutite si foarte elastice. Femelele depun în medie între 40-45 de oua, mergând pâna la maximum de 55 de oua. Acesti fazani se cresc usor în voliere , care sunt niste custi de dimensiuni mari, confectionate din plase de sârma. Masculii cântaresc între 1,3kg si 1,5kg iar femelele în jur de 1kg.
Cuvinte cheie: despre fazani, hranirea fazanilor , caracteristici specii fazani
(No Ratings Yet)Topics: Pasari | No Comments »
Strutii
By admin | January 6, 2008 | 822 vizualizari
Strutul ( Struthio camelus) este o pasare care face parte din familia Ratitelor. Din aceeasi familie mai fac parte Emu (Australia), Cassowary (Australia), Rhea (America de sud), si Kiwi (Noua Zeelanda). Este cea mai mare pasare de pe glob, nu poate zbura, dar alearga cu o viteza de pana la 60 Km / ora pentru o durata de 20 de minute. Ajunge la o greutate de 160 kg si o inaltime de 2,75 m. 
Hranirea Strutii sunt ierbivori, hranindu-se cu diferite specii de plante si arbusti. In majoritatea cazurilor, plantele si fructele suculente reprezinta o componenta esentiala in alimentatia lor, alaturi de insecte si soparle. In salbaticie, ei parcurg distante mari pentru a-si procura hrana si apa necesare. Strutilor le place apa, pot inota, dar pe de alta parte, ei sunt capabili de a trai fara apa perioade indelungate, asemanator camilelor. Cu toate acestea, se vor afla intotdeauna aproape de apa, avand nevoie de circa 8 litri pe zi. Principalul mijloc de aparare se realizeaza prin lovire; unele exemplare se apara si ciupind cu ciocul sau muscand, atunci cand sunt amenintate. Strutul traieste 20-30 ani in salbaticie, dar in captivitate poate atinge varsta de 40-70 ani. Strutii dispun de o serie de trasaturi ce ii avantajeaza, precum o vedere excelenta, canale auditive externe largi care ii permit sa auda foarte bine, picioare foarte puternice. Datorita acestor calitati, mortalitatea in randul adultilor este destul de redusa.
Imperecherea Strutii se reproduc in situatii de monogamie sau poligamie. Femelele tinerii si masculii trebuie crescuti separat de la varsta de 1 an pana la maturitatea sexuala. Strutii au un temperament docil, este usor de crescut in ferme specializate.
Cuvinte cheie: despre struti, strutul , caracteristici struti,
(1 votes)Topics: Pasari | 1 Comment »
Poze cu caini
By admin | January 6, 2008 | 3,572 vizualizari
Cuvinte cheie: poze cu catei , poze cu catelusi
(No Ratings Yet)Topics: Poze cu animale | 1 Comment »
Despre felinele mari: leul, jaguarul, tigrul, pantera, pantera de zapada
By admin | January 6, 2008 | 5,317 vizualizari
Probabil cele mai reusite pradatoare din lumea animala, acesti ucigasi inversunati si rapizi, ataca prin surprindere sau captureaza victimele dupa o goana indelungata. Printre felinele mari deosebim sase specii: leul, jaguarul, tigrul, pantera, pantera de zapada si ghepardul, care este incadrat intr-un gen aparte. 
Felinele au aparut pe Pamant in urma cu 25 de milioane de ani. Primul şi poate cel mai recunoscut reprezentant al lor avea colţi (canini) de peste 20 de centrimetri lungime. Aceste animale uriaşe se parecă vânau ierbivore mari, pe care le sfâşiau cu ajutorul colţilor. Între felinele menţionate există şi numeroase deosebiri. De exemplu, leul, tigrul şi pantera au obiceiul să urle, în timp ce irbisul şi ghepardul nu. Majoritatea felinelor mari se lungesc întinse pe pământ, în vreme ce pantera de zăpadă stă ghemuită în timpul hrănirii. Cu excepţia ghepardului, ghearele felinelor pot fi retractate sau scoase în funcţie de necesităţi. Toate felinele mari sunt prădătoare: pentru supravieţuire sunt nevoite să vâneze animale vii sau să caute hoituri.
Cele mai multe specii stau la pândă pentru a le vâna. În timpul vânătorii umblă în vârful labelor cu ghearele retrase, atingând solul doar cu perniţele (plantare şi palmare). De obicei se furişează cu grijă în apropierea victelor, apoi cu ajutorul muşchior puternici ai membrelor posterioare şi ai spateluise aruncă brusc asupra animalului. După ce au prins şi au doborât prada, o omoară, zdrobindu-i vertebrele cervicale printr-o muşcătură puternică, sau acoperindu-i cu gura orificiile nazale şi gura până ce animalul se sufocă. Cele mai multe feline vânează singure, în schimb leii vânează în grup – aplicând o strategie foarte eficientă. 
Leul – "regele animalelor" este pradatorul de varf al savanelor africane. Este al doile ca marime si produce cel mai puternic urlet dintre felinele mari.
Jaguarul – fascinantul jaguar este locuitorul padurilor dese. Vaneaza singur, de la cerb la broasca, prinde tot ce poate. Isi apara cu inversunare teritoriul de confratii sai.
Tigrul – silueta eleganta a tigrului este perfect camuflata prin blana dungata, care il ascunde in desisul forestier. Vaneaza la caderea noptii sau mai tarziu, fiind aproape invizibil. Tigrul alb este rar, dar se mai poate vedea si in unele regiuni ale Indiei. Dungile sunt negre si ochii albastri. Exista si exemplare albinotice – adica fara pigment – blana lor este alba, iar ochii rosii.
Bibliografie: Arborele lumii – Animale şi plante
Cuvinte cheie: despre feline mari, tigrii , lei, jaguari, tigrul alb, feline
(1 votes)Topics: Animale salbatice | 1 Comment »