Poze cu labradori
By admin | December 21, 2008 | 2,717 vizualizari
Puteti afla mai multe despre acesta rasa pe linkul urmator : labradori
![]() |
|
![]() |
![]() |
![]() |
|
Am lansat un despre tratamente naturiste si remedii pentru diverse boli si un site despre retete de mancare pentru copii si despre alimentatia sanatoasa a copiilor in general. De asemenea puteti oricand sa va uitati la desene animate.
Topics: Poze cu animale | No Comments »
Primele animale domestice
By admin | December 15, 2008 | 4,294 vizualizari
Ordinea cronologica (probabila) de domesticire a animalelor, cu raspandire geografica pe întreaga planeta:
- Cainele – puii de lup ar fi fost alaptati cu lapte de catre femei; omul era înca nomad.
- Oaia si capra - domesticire ca şi puii de lup, alaptare de catre femei; omul înca nomad, migra din loc în loc, în cautare de pasuni pentru oi si capre.
- Magarul – puii de magari salbatici alaptati cu lapte de capra sau de oaie; omul era înca nomad.
- Calul - din cai salbatici; domesticire ca şi magarul; omul era înca nomad.
- Porcul - din porci mistreti, alaptati cu lapte de oaie sau de capra; omul devenise sedentar.
- Vaca - din bovine salbatice; domesticire ca si magarul si calul; omul devenise sedentar.
- Gaina, porumbelul si pisica – au venit ele la om, gasind mai usor mancare în preajma gospodariei omului. Alte animale domesticite au o raspandire geografica locala, cum ar fi camila, dromedarul, lama, iakul, elefantul şi renul.
Topics: Animale domestice, Articole diverse despre animale | 1 Comment »
Pasari rapitoare fascinante
By admin | December 11, 2008 | 4,759 vizualizari
Bufnita
Bufniţă sau buhă este un nume dat mai multor specii de păsări din Familia Strigidae (Strigide), Ordinul Strigiformes. Bufniţa are dimensiuni relativ mari, ajungând la peste 61 cm si 170 cm anvergura aripilor. Este o pasăre impresionantă, care a dat naştere la numeroase povestiri şi legende.
Vânează numai noaptea, zburând fără zgomot, la distanţe de până la 15 km de cuib, acoperind prin urmare cca. 700 km pătraţi. Superstiţiile occidentale au atribuit bufniţei şi celorlalţi reprezentanţi ai ordinului Strigifomes tot felul de puteri sumbre, determinând vânarea sălbatică a acestora. Aduse de populaţiile de colonişti apuseni şi la români, unele din aceste superstiţii au prins pe alocuri, ca de pildă ce după care buha ar vesti, prin cântecul ei, moartea cuiva. Se hrăneşte cu şoareci, crabi, broaşte, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri.
Deşi această pasăre şi-a atras un renume negativ din cauza sunetului lugubru, asemănător cu un vaiet, ea este foarte folositoare, vânând într-un an aproximativ 10 000 de şoareci care, înmulţindu-se, ar consuma cantităţi uriaşe de hrană şi ar duce la răspândirea multor boli.
Acvilă ţipătoare
Acvila ţipătoare este o pasăre răpitoare de zi, cu o anvergură a aripilor de peste un metru, declarată monument al naturii. Acvila ţipătoare este o pasăre răpitoare de zi, cu o lungime de 65 de cm şi o anvergură a aripilor de peste un metru, declarată monument al naturii.
Asemenea tuturor vulturilor, aparţine familiei Accipitridae. Poate fi întâlnită în zona din nordul Europei până în Asia şi iarna în sud-estul Europei, Estul Mijlociu şi sudul Asiei. Depune 1-3 ouă într-un cuib construit în copaci. Habitatul obişnuit al acvilei ţipătoare este zona împădurită, unde vânează mamifere mici şi alte mamifere terestre.
Condorul
Condorul (Sarcorhamphus gryphus) este numele dat unor două specii de vulturi, ambele în genuri diferite, cu capul şi cu gâtul golaş, complet muţi, care trăiesc în munţii Anzi, America de Sud. Ei sunt:
* condorul de Anzi (Vultur gryphus);
* condorul californian (Gymnogyps californianus). Considerat cea mai mare pasăre de pe Pământ, Condorul de Anzi este considerat un simbol de putere şi vitalitate. Contrar acestui simbol, de sute de ani, condorul se luptă cu umanitatea pentru supravieţuire.
Din cauza vânării excesive, defrişărilor şi poluării, habitatul acestei specii de vulturi a fost redus semnificativ, ducând în 1973 la trecerea ei pe lista speciilor pe cale de dispariţie. Contrar măsurilor luate in această direcţie, se crede că populaţiile de condori s-au redus simţitor în Venezuela, Ecuador şi Peru.
Topics: Pasari | 1 Comment »
Despre soparle
By admin | December 8, 2008 | 6,099 vizualizari
Soparla are o piele cărnoasă, îngroşată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejaţi de o membrană subţire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel şi mirosul.
Pe maxilare şopârla are numeroşi dinţi conici, concrescuţi cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf şi poate fi uşor proiectată afară. Membrele sunt scurte, aşezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agăţare de asperităţile solului si căţărare. Deplasarea se face prin ondulaţiile corpului, sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare şi pe coadă. Şopârla se târăşte, deci este un animal târâtor.
Şopârla se hrăneşte cu insecte,păienjeni si râme. Este totuşi un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv si glande anexe. Respiraţia este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferenţiate.
Plămânii sunt ca nişte saci cu pereţi cutaţi. Temperatura corpului este variabilă. Iarna se ascund în gropi şi stau în amorţire până primăvara. Reptilele îşi au originea în vechii amfibieni. Sursa: "Wikipedia"
Topics: Alte animale, Reptile | 5 Comments »
Lucruri interesante despre pisici
By admin | December 1, 2008 | 2,931 vizualizari
Cand mai au putin de trait, pisicile se ascund. Pisicile se ascund atunci cand simt ca li se apropie sfarsitul. Mostenit de la stramosii lor salbatici, acest tip de comportament le ajuta sa se fereasca de eventualii pradatori.
Mustatile pisicilor cresc din nou. Deoarece sunt esentiale pentru pisici, mustatile se regenereaza atunci sunt taiate sau rupte. Fara mustati, pisica isi pierde capacitatea de orientare si de echilibru, dar si abilitatea de a vana.
Pisicile nu simt gustul dulce. Pisicile nu au una din genele responsabile pentru detectarea gustului dulce, insa, spre deosebire de om , sunt sensibile la multe alte gusturi. Ele pot simti gustul trifosfatului de adenozina, o substanta intalnita in carne.
Blana pisicii dezvalue starea ei de sanatate. Daca pisica are blana terna, fara luciu, de obicei este un semn de ingrijorare. Ea poate fi un semn al existentei unei boli. Daca pisica are blana uscata si fara luciu , cu siguranta sufera de o carenta in acizi grasi sau in aminoacizi.
Pisicile pot simti cutremurele de pamant. Pisicile au o capacitate extraordinara de asimti miscarile scoartei terestre. Pisicile sunt mai sensibile decat oamenii la vibratiile din scoarta terestra; inte de orice miscare seizmica pisicile devin foarte agitate.
Topics: Animale domestice, Pisici, Rase pisici | 1 Comment »









